Zilele trecute, Aula Academiei Române a găzduit simpozionul „Fericitul Ioan Paul al II-lea“, eveniment organizat de Secţia de Filologie şi Literatură a Academiei, Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă. (...)

    Articolul „Prefigurări ale bioeticii în opera târzie a lui Grigore T. Popa“, semnat de Richard Constantinescu, prezintă concepţia marelui savant din ultima sa carte „Viaţă şi societate“, apărută înainte de a fi marginalizat de regimul comunist, prefigurând tematic REVISTA ROMÂNĂ DE BIOETICĂ, vol. 8, nr. 4. Tânărul cercetător află idei confirmate de viaţă, care îşi păstrează nealterată viabilitatea. Cunoscut mai ales pentru opera sa ştiinţifică, Grigore T. Popa (1892–1948) este şi o mare conştiinţă a cărei voce răzbate timpul, atrăgând atenţia asupra necesităţii îngemănării adevărului ştiinţific cu valorile unei morale superioare. (...)

   În prima săptămână după Învierea Domnului, ce stă sub semnul Luminii sfinte a dumnezeirii, dna Elena Solunca evocă întâlnirile lui Iisus Hristos Cel Înviat cu ucenicii, povestite de apostoli în Evanghelii. (...)

  

   Pentru al doilea an consecutiv, la Vancouver se organizează un eveniment nefrologic de talie mondială: după Congresul Mondial de Transplant de anul trecut, oraşul canadian a găzduit Congresul Mondial de Nefrologie 2011. cntr-un peisaj pe jumătate montan (Vancouver a fost gazda Jocurilor Olimpice de Iarnă, în 2010) şi pe jumătate marin (oraşul este situat la vărsarea râului Fraser în Oceanul Pacific), Vancouver a reunit, pe parcursul a cinci zile, cele mai importante forţe ale Nefrologiei mondiale. Considerat cel mai frumos şi mai ospitalier oraş turistic în 2010, Vancouver a pus la dispoziţia participanţilor un superb centru de conferinţe cu peste 20 de săli de congrese, din care patru cu peste 2.000 de locuri şi două imense spaţii expoziţionale. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    Academicianul Virgiliu Niculae Constantinescu ar fi împlinit anul acesta, la 27 martie, 80 de ani, dacă în urmă cu doi ani nu ar fi pornit spre veşnicie. Comunitatea academică i-a adus un cuvenit omagiu într-o sesiune de comunicări în cadrul căreia au avut alocuţiuni: acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, acad. Gleb Drăgan, preşedintele Secţiei de ştiinţe tehnice, acad. Mircea Maliţa, prof. univ. Jean Frêne de la Universitatea din Poitiers, prof. univ. Ecaterina Andronescu, prof. univ. Paul-Dan Cristea, membru corespondent al Academiei Române, prof. univ. Sterian Dănăilă, prof. univ. Dumitru Preda, dr. Marius Piso şi prof. univ. Emil Constantinescu. (...)

   Cu titlul sec: 10 ESEURI, noua carte a lui Sorin Lavric, apărută la editura Humanitas, îşi captivează cititorii, încă din primele pagini, prin felul aprig cu care se răfuieşte cu idolii mai vechi sau mai noi. Poate şi din cauza titlului, gândul m-a trimis la celebra carte a lui René Guénon – „Domnia cantităţii şi semnele vremurilor“, probabil viciul unui aspirant la statutul de şoarece de bibliotecă. (...)

    Numai când am încercat să aştern primele cuvinte am realizat cât este de greu să povesteşti viaţa unui om în câteva fraze. Ce să spui mai întâi: că înainte de terminarea facultăţii (1966–1972, Iaşi), încă din anul VI, a devenit – prin concurs – intern la Spitalul de Pediatrie, sub îndrumarea prof. dr. N. Niculescu? Că, în perioada secundariatului, şi-a însuşit cunoştinţe temeinice la Spitalul de Pediatrie Iaşi (1974–1976), dar şi la Bucureşti (1976–1977), sub îndrumarea profesorilor Socolescu, Vereanu şi Pesamosca? Că, deşi născut la Galaţi (8 decembrie 1948), după terminarea secundariatului s-a stabilit la Brăila unde, ca tânăr medic specialist Chirurgie şi ortopedie pediatrică, a înfiinţat prima secţie cu acest profil? Secţie pe care a şi condus-o din 1989 până când o necruţătoare boală l-a învins, la 30 decembrie 2010. (...)

    Nanotehnologia este unul dintre domeniile care cunoaşte ritmuri dintre cele mai înalte de dezvoltare, ceea ce a făcut să se vorbească de un adevărat miracol, de la care se aşteaptă rezolvări pentru multe probleme care confruntă lumea contemporană. Ades, scenariile privind impactul nanotehnologiei se apropie de SF, pentru că, nu o dată, se trece uşor hotarul dintre viitorul realizabil şi cel dezirabil. Recent, la Academia Română, s-a desfăşurat sesiunea ştiinţifică „Perspectivele nanotehnologiei până în anul 2020 şi prezenţa cercetătorilor români în domeniu“. (...)

   Ceea ce atrage atenţia asupra cărţii scrise de profesorul Peter Manu şi istoricul Horia Bozdoghină, POLEMICA PAULESCU: ŞTIINŢĂ, POLITICĂ, MEMORIE, publicată în colecţia „Actual“ a editurii Curtea Veche, este, fără îndoială, structura ei. La o primă lectură nu ştii dacă este o carte de istorie a medicinii sau una de istorie a politicii româneşti interbelice şi în special a dezvoltării ideologiei de extremă dreapta în acea perioadă. În realitate, aşa cum şi-au şi propus autorii, ai în mână o carte care întruneşte ambele valenţe. (...)

   Editorialul semnat de Mihaela-Cătălina Vicol, intitulat „Dreptul la sănătate: de la vulnerabilitate la protecţie“, care deschide programatic REVISTA ROMĂNĂ DE BIOETICĂ nr. 3/2010, atrage atenţia că acest drept fundamental al omului implică „mai mult decât absenţa bolii sau a infirmităţii”. Declaraţia Universală asupra Bioeticii şi Drepturilor Omului – UNESCO aduce un element esenţial, acela al responsabilităţii sociale, „ca factor de implicare a statelor în promovare şi protecţia acestor drepturi“, subliniind nevoia de promovare a conceptului de performanţă a sistemului de sănătate. Complexitatea acestui concept creşte aproape exponenţial atunci când este vorba de vulnerabilitate, care poate fi a unor categorii de persoane, fără a uita că, în sine, starea de boală implică o anumită vulnerabilitate, care trebuie temeinic cunoscută şi protejată. (...)

    La 27 noiembrie 1940, lângă pădurea Strejnic, în Prahova, era asasinat Nicolae Iorga, savantul care a început prin a fi o personalitate cu o mare influenţă în epocă şi a sfârşit prin a deveni legendă. Avea 69 de ani şi lucra la monumentala sa operă „Istoria românilor“. A fost, după aprecierea unui contemporan, „cea mai odioasă crimă de la tăierea capului lui Miron Costin încoace“. Totul s-a petrecut cum presimţise în poezia „Brad bătrân“: „A fost tăiat un brad bătrân/Fiindcă făcea prea multă umbră/Şi-atuncea din pădurea sumbră/ S-a auzit un glas păgân.../Moşneagul stând pe culme drept,/A fost la drum o călăuză/Şi-n vremea aspră şi ursuză/El cu furtunile-a dat piept“. (...)

   Analiza unor cazuri medico-legale de hipertensiune pulmonară poate revela, la examenul anatomo- şi histopatologic, pe lângă aşteptatele aspecte macroscopice de bronhopneumonie, atelectazie, edem pulmonar acut, aderenţe masive etc., morfologic exprimate prin aspecte caracteristice hipertensiunii pulmonare cu evoluţie prelungită, aspecte (mai mult sau mai puţin surprinzătoare) caracteristice toxicomaniilor. O interesantă expunere realizată de dna dr. Liliana Parascan, la rubrica In vitro. (...)

 

    Actualul număr al REVISTEI ROMĂNE DE BIOETICĂ (nr. 2/2010) se deschide cu editorialul semnat de Liviu Oprea şi intitulat programatic „Aspecte ale inegalităţilor sociale în îngrijirile medicale“, temă de o dureroasă actualitate pentru ceea ce este starea de sănătate a populaţiei din ţara noastră. Reţinem extinderea discuţiei dincolo de aspectele strict financiare, autorul argumentând că „promovarea dreptului la sănătate în mod echitabil la nivel de comunitate nu poate face obiectul strict al alocării resurselor din sistemul sanitar, ci trebuie să fie rezultatul unor politici intersociale la nivelul întregii societăţi, care să vizeze organizarea şi finanţarea sistemului sanitar public, dar şi politicile din educaţie şi economie în egală măsură“. (...)

   Expoziţia deschisă la sala „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române a oferit celor interesaţi un eşantion din valoroasele piese de patrimoniu naţional cultural găzduite de această prestigioasă instituţie. Deschiderea expoziţiei a fost una neconvenţională, fără cunoscutele alocuţiuni, aşa încât vizitatorii au avut mai mult timp să admire exponatele, iar cei trei principali organizatori – Gabriela Dumitrescu, şefa Secţiei de Manuscrise – Carte rară, Cătălina Macovei, şefa Cabinetului de stampe şi Viorel Petcu, şeful Cabinetului numismatic – au oferit cu generozitate informaţii despre exponate şi despre alte comori la care, îndeobşte, accesul nu este prea la îndemână. (...)